Volumul Toamna Căpitanului, de Zoe Petre, cuprinde mai multe texte publicate în cotidianul Ziua și pe blogul autoarei, în perioada 2009-2014, ce surprind cu o deosebită obiectivitate și luciditate, precum și cu un ascuțit spirit critic realitățile cenușii ale vieții politice românești contemporane.
Emanuel Copilaș: „Cu ironie fină, atenţie pentru detalii şi numeroase paralele savuroase cu legendele Greciei antice, autoarea ne poartă prin labirintul politicii româneşti din ultimii ani, asupra căreia şi-a pus amprenta de neşters fostul preşedinte al ţării, Traian Băsescu. Domnia sa «nu este doar un împătimit al discursului conflictual, ci şi marele maestru al declaraţiilor care se exclud reciproc» (p. 18). În ceea ce priveşte primul aspect, lucrurile sînt cum nu se poate mai simple. Tinerii au fost îndemnaţi să creadă că pensionarii sînt de vină pentru problemele economice şi sociale ale ţării, angajaţii din mediul privat au atribuit aceeaşi culpă bugetarilor, profesorii au fost admonestaţi că ar lucra prea puţin şi fără rezultate («şcoala produce tîmpiţi pe bandă», aşa cum ne amintim) şi, în general, protecţia socială a fost ridiculizată ca mentalitate asistenţială, incapacitate de adaptare la o piaţă a muncii dinamică sau, simplu spus, lene şi parazitism. În nici o perioadă din istoria modernă a României nu s-au spus şi nu s-au făcut atît de multe în direcţia dezbinării şi învrăjbirii sociale ca în perioada 2004-2014. «Avem un guvern», scrie doamna Petre despre cabinetul Boc, alcătuit exclusiv din politicieni aprobaţi în prealabil de către fostul preşedinte, «cum nu a mai avut România vreodată – din fericire pentru România – şi al cărui unic program de guvernămînt este distrugerea sistematică nu doar a adversarilor politici, ci şi a electoratelor acestora, începînd cu clasa de mijloc» (p. 141).”
Citiți cronica volumului în revista Observator cultural.
Zoe Petre (n. 1940) este un foarte cunoscut istoric, publicist și om politic român. În perioada 1990-1996 a fost decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității București. A susținut conferințe la Universitățile din Strasbourg, Lille, Amiens, Bruxelles și Cambridge (Marea Britanie). A publicat numeroase lucrări și studii științifice, dintre care amintim: Commentaire aux „Sept contre Thebès” d’Eschyle (1981), în colaborare cu Liana Lupaș, Les Belles Lettres, Paris (1981), Civilizația greacă și originile democrației (1993), Societatea greacă arhaică și clasică (texte antice traduse și comentate) (1994), Cetatea greacă, între real și imaginar (2000), Vârsta de bronz (2000), Practica Nemuririi. O lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la geți (2004), La Roumanie après 1989 (în colaborare cu Catherine Durandin, 2008). De asemenea, a publicat peste 100 de studii științifice și comunicări la congrese și colocvii internaționale. Premii și distincții obținute: Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1981), Premiul „Nicolae Iorga” al Ministerului Culturii (1990), Premiul „Mihai Viteazul” al Societății Mihai Viteazul – Călugăreni (1995), „Legiunea de Onoare” în grad de Comandor (Franța, 1999), Ordinul „Dom Infante Enrique”, în grad de Mare Ofițer (Portugalia, 1999), Ordinul „Danebrog”, în grad de Mare Cruce (Danemarca, 2000), Ordinul Național Serviciul Credincios al României (2000).
