A început num
ărătoarea inversă. Mai sunt atât de puține zile până la Crăciun și avem atât de multă nevoie, mai ales în vremurile acestea, să simțim spiritul acestei sărbători, încât i-am provocat pe autorii Adenium să ne povestească cea mai frumoasă amintire pe care o leagă de această perioadă a anului, sau, de ce nu, cel mai stânjenitor moment pe care l-au trăit în prezența Moșului.
Alexandra Georgiana-Andrei este unul dintre coautorii volumul 69 de motive stupide ca sa te apuci de citit, un proiect Hyperliteratura, care a apărut anul acesta la Adenium. Cartea este un ghid util pentru cei interesați de literatură, la începutul formării unei biblioteci (și a unei culturi generale vaste), și în același timp o carte savuroasă pentru cunoscători, pentru împătimiții cititului, care vor găsi cu siguranță viziuni proaspete asupra cărților, alături de titluri și autori noi. Volumul este disponibil în librării și online.
Alexandra-Georgiana Andrei: Am primit întrebarea asta și am stat și m-am gândit cam 10-15 minute și mi-am dat seama că nu știu ce să răspund. Cred că am fost suficient de cinică încă din copilărie încât să mă prind că Moș Crăciun nu există, motiv pentru care la grădiniță chiar l-am tras de barbă ca să văd cine e de fapt, și asta în timp ce-i ședeam pe genunchi și-mi așteptam, (ne)liniștită, cadoul. Pe măsură ce am crescut, am devenit, evident, și mai cinică și am început să nu mă mai bucur de Crăciun. Nu fac cadouri și nici nu mă aștept să le primesc. Însă ceva tot îmi place. Și anume că mă revăd cu oameni pe care îi văd o dată sau de două ori pe an, când îs sărbătorile astea mai mari și îți iei catrafusele și te duci acasă să îi vezi pe ai tăi. Și cantitățile semnificative de alcool pe care ți le toarnă toate rudele pe gât. Na, că am găsit și părți bune.
