Seymour Mayne, „Bătrâna canapea albastră și alte povestiri”, colecția Universalis, editura Adenium, 2014
Povestirile delicioase, umorul de calitate și personajele interesante, ieșite din cotidian, te fac să citești acest volum dintr-o suflare.
Volumul conține șapte povestiri care nu pot fi citite decât cu zâmbetul pe buze.
„Bătrâna canapea albastră” ne face părtași la evenimentele din viața personajului principal și la relația lui specială cu acest obiect de mobilier care îi devine absolut indispensabil. Furtul canapelei declanșează o criză greu de imaginat: „O canapea albastră veche. Adevărata valoare comercială era imposibil de determinat. Valoarea în stare depreciată – probabil neglijabilă. Prețul de înlocuire – super‑zero, ar fi trebuit să admit în fața băgăciosului agent constatator pe care avea să îl trimită. Cu toate acestea, valoarea sentimentală era neprețuită.” Chiar în momentul în care urmau să se reverse adevărate blesteme asupra hoțului sau hoților care au îndrăznit să fure această minunată canapea (în dimineața zilei de 7 iunie 1986), se produce returnarea acesteia, returnare miraculoasă care este asemănătoare cu reîntâlnirea a doi buni prieteni. De atunci, strada este supravegheată în continuu „fiind sigur că bătrâna mea canapea albastră e teafără și nevătămată, că trece cu bine prin toate anotimpurile, departe de ochii hoților pofticioși și de razele soarelui care ar vrea să o decoloreze.”
„Povestea plăpumii mătușii mele” este povestea transformării unei matăsoase și glorioase plapume, adusă de mătușa Jenia, din Polonia. Ea este lăsată moștenire alături de zâmbetul ei „ușor, vesel și gata să își împrăștie căldura asupra tuturor”.
„Talitul lui Goldberg” relevă atașamentul de un șal pentru că „un talit de bună calitate este o achiziție pe viață. Te însoțește peste tot și se lipește de tine” – ca un fel de piele, aveam să completez eu”.
„Seymour International” este o o organizație mondială a tuturor celor care purtau acest nume englezesc de familie ca prenume. Seymour Williams, un Seymour neevreu, devine un membru de bază al organizaței care se tranformă între timp într-un fel de societate utopică, destul de profitabilă și cu reguli bine stabilite. Seymour Williams trece prin mai multe schimbări (nu vreau să dezvălui chiar totul) și este pionul principal care duce la pieirea organizației Seymour.
Pe lângă cele menționate, volumul mai conține alte trei povestiri la fel de savuroase: „Conjugări”, „Carmella din Tel Aviv” și „Chibuțul”.
Seymour Mayne şi-a pus semnătura pe şaizeci de volume, ca autor, editorul sau traducător. Scrierile sale au fost traduse în franceză, germană, greacă, ebraică, italiană, poloneză, rusă, spaniolă şi în română, pentru prima oară, la Editura Adenium. Printre cele mai recente titluri se numără Light Industry (Mosaic Press, 2000), Ricochet: Word Sonnets (Mosaic Press, 2004), September Rain (Mosaic Press, 2005), traduse în franceză sub titlul Les pluies de septembre (Éditions du Noroît, 2008) și în spaniolă – Reflejos: Sonetos de una palabra (Al Margen, 2008). Mayne susține lecturi publice și conferințe în Canada, Statele Unite ale Americii și în străinătate. În prezent, este profesor de Literatură canadiană, Studii canadiene și Scriere creativă la Universitatea din Ottawa, Canada.
Raluca Tănăsescu (traducătorul acestui volum) este doctorand în traductologie (specializarea traducere literară) la Universitatea din Ottawa și traducătoarea a 11 volume de proză și numeroase selecții de poezie. Locuiește împreună cu soțul său, Chris, chiar în Sandy Hill, cartierul descris în ultima povestire a volumului Bătrâna canapea albastră și alte povestiri.
