Antonio Gramsci este, după Niccolò Machiavelli, al doilea mare gânditor politic italian publicat și tradus în Italia și în străinătate. Gramscianismul reprezintă un fenomen cultural recunoscut la nivel mondial, ce se regăsește în țări ca Marea Britanie, SUA, India sau America Latină.
Prin volumul Scrieri (1914-1926), Antonio Gramsci revine în spațiul românesc cu articole publicate în presa socialistă italiană. Cititorul român are prilejul să întâlnească un mare spirit al gândirii marxiste italiene și mondiale, a cărui influență a trecut dincolo de cercurile comuniste, devenind un reper pentru stânga și dreapta contemporane. Volumul apare în traducerea Ioanei Cristea Drăgulin și este îngrijit de Guido Liguori şi Sabin Drăgulin. Cartea va fi lansată de Adenium sâmbătă, 21 noiembrie, începând cu ora 15:30, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, în Pavilionul Central Romexpo, sala „Mircea Sântimbreanu”.
Pentru ca destinul intelectual al lui Gramsci în cultura română să aibă un parcurs fericit, Adenium a inițiat colecția „Biblioteca Gramsciana”, în care se vor publica traduceri din opera lui Gramsci și alte lucrări de referință. Coordonatorul acestei colecții este conf. univ. dr. Sabin Drăgulin (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București), iar comitetul științific este alcătuit, în ordine alfabetică, de: Vito Buono (Centrul interuniversitar de cercetare a studiilor gramsciene al Universității „Aldo Moro” din Bari), Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Ioana Cristea Drăgulin (doctor în științe politice), Angelo d’Orsi (Universitatea din Torino), Lea Durante (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Guido Liguori (Universitatea din Calabria), Laura Mitarotondo (Universitatea „Aldo Moro” din Bari), Gheorghe Stoica (Universitatea din București) și Silvio Suppa (Universitatea „Aldo Moro” din Bari).
Sabin Drăgulin: „Antonio Gramsci este un gânditor politic care e studiat la nivel mondial. În spațiul intelectual din România, gânditorul sard nu a avut o soartă fericită deoarece nu s-a înscris în spiritul dogmatic ce s-a răspândit după al doilea război mondial. În cele trei scrisori ce au fost publicate în cadrul volumului dedicat scrierilor lui Antonio Grasci (1914-1926) se observă că apăruse de timpuriu viziuni diferite. Politica impusă de Stalin în interiorul partidului bolșevic și linia pe care a impus-o partidelor frățești din cadrul Internaționalei comuniste au fost criticată de Gramsci. Este momentul simbolic care deschide îndepărtarea lui G ramsci de un dogmatism și formalism ce s-a menținut pe parcursul mai multor decenii. Acesta este unul dintre motivele pentru care gândirea politică gramsciană nu a fost promovată, prin intermediul unor traduceri de exemplu, în perioada comunistă din România. Foarte târziu, în anii ’80 un grup alcătuit din Dumitru Ghișe, Radu Florian, Florian Potra și Gheorghe Lencan Stoica, au încercat să creeze un grup de lucru care să aibă ca rezultat diseminarea operei teoreticianului sard. Căderea regimului comunist în decembrie 1989 a blocat acest proiect.” Citiți întregul interviu pe stiripesurse.ro.
Cartea este disponibilă pe site-ul Adenium și în librării.
