Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică, editura Adenium, 2014
În condițiile în care câmpul teoriilor cosmopolite contemporane se află într-o permanentă expansiune, lucrarea urmărește maniera în care această paradigmă a cosmopolitismului, care nu este lipsită de anumite tensiuni și controverse, poate fi aplicată și în analiza științelor politice, în general, și a teoriei politice, în special. Nivelurile de analiză se referă la principiile fundamentale, noile concepte și ipotezele formulate și soluțiile propuse în cadrul cosmopolitismului.
Primul capitol al lucrării analizează conceptul de „paradigmă” în teoria politică și trece în revistă punctele de vedere conturate cu privire la diversitatea paradigmelor și a rolului acestora în științe sociale. Următoarele capitole cerceteză, cu argumente științifice solide, modului în care se cristalizează paradigma cosmopolitică în cadrul teoriilor guvernanței democratice globale și a teoriilor dreptății globale.
Analiza filosofiei cosmopolitismului, a principiilor etico‑politice ale cosmopolitismului contemporan (principiul autonomiei, al argumentării imparțiale, al egalității de șanse, al participării reprezentative, principiul responsabilității, al dreptății sociale sau al intervenției publice), a elementelor „matricei teoretice” a cosmopolitismului, a soluțiilor instituționale la problemele cu care se confruntă teoria și practica guvernanței și dreptății globale, dar și a relației de concurență care există între cosmopolitism și alte abordări din cadrul științelor politice și relațiilor internaționale constituie direcții principale de cercetare.
Analiza relației naționalism-cosmopolitism este realizată prin conturarea a două tipuri de cosmopolitism. Ideile concentrate în cadrul teoriei noului cosmopolitism sunt în măsură de a pune într-o nouă lumină problematica protecției drepturilor omului în general și a drepturilor minorităților naționale în mod special. Utilă pentru cei interesați este și reluarea și explicitarea (în acest context) a teoriilor lui Miller, Cocks, Habermas, Kane și alții.
Concluziile finale pun în lumină importanța și actualitatea temei de cercetare. Astfel, potrivit lui Ciprian Nițu:
1. La nivel fundamental, cosmopolitismul este o filosofie moral‑politică distinctă, care formulează și interpretează într‑o manieră particulară anumite principii politice și ale dreptății, plecând de la premisa fundamentală a individualismului normativ.
2. Abordările cosmopolitiste sugerează reconstrucția unor concepte fundamentale din cadrul științelor socio‑politice.
3. Teoria cosmopolită a democrației ia în considerare nu doar democratizarea statelor, ci și a relațiilor dintre ele.
4. Teoriile dreptății globale formulează ipoteza că guvernarea globală
echitabilă este condiția realizării dreptății globale, iar progresul în realizarea dreptății globale este posibil și dezirabil.
5. Teoria cosmopolită a dreptului internațional formulează ipoteza că intervenția armată este dezirabilă și legitimă în anumite condiții cu scopul de a stopa crimele împotriva umanității.
6. Metodologic, cosmopolitismul reprezintă o abordare distinctă, deoarece militează, pe de o parte, pentru retrasarea graniței dintre național și internațional în studiul politicii, iar pe de altă parte, pentru redefinirea graniței dintre abordările normative și cele empirice.
7. Soluțiile cosmopolite prevăd noi instituții și noi politici (sau adaptarea celor vechi), astfel încât problemele comune actuale să primească un răspuns adecvat.
„Etimologic, termenul „cosmopolit” și familia lexicală a acestui cuvânt se originează în cuvintele grecești antice cosmos (lume) și polites (cetățean). Individul cosmopolit sau persoana cosmopolită are înțelesul literal de „cetățean al lumii”. Folosirea cuvântului în limbajul cotidian reflectă cel mai adesea acest înțeles vechi, originar, făcându‑se referire la persoane care înțeleg, respectă și interacționează, într‑o manieră deschisă, cu alte culturi.” (p. 41)
„Abordările cosmopolitiste sugerează reconstrucția unor concepte fundamentale din cadrul științelor socio‑politice. Anumite concepte‑cheie în teoria politică, precum cele de „suveranitate”, „comunitate politică”, „cetățenie”, „corp electoral”, „reprezentare”, „participare”, „dreptate socială”, sunt supuse unui proces de extrapolare de la nivel intern (al statului), la nivel transnațional și internațional (global).” (p. 164)
Ciprian Nițu (n. 1976) este asistent universitar la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este doctor în științe politice al Facultății de Științe Politice, Universitatea București. Domeniile de interes academic sunt cosmopolitismul în teoria politică contemporană, instituțiile și organizațiile politice internaționale, democrația și democratizarea, guvernanța europeană. Semnează articole științifice publicate în reviste precum Sfera Politicii, Romanian Review of European Governance Studies și Procedia – Social and Behavioral Sciences. Din 2009 este editor al revistei Political Studies Forum, care apare sub egida Departamentului de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest, Timișoara.
Volumul a apărut în 2014 la editura Adenium, în colecția Colloquium. Esențial, coordonată de Daniel Șandru.
