În curând, în Colecția Christia a editurii Adenium, va apărea volumul „Telegraful Român” în lupta pentru apărarea limbii române (1853-1900). Autoarea volumului, Michaela Petian, și‑a propus să evidențieze „contribuția Telegrafului Român în materie de limbă, literatură, credință și cultură”. Accentul pus pe limba vorbită, cu normalitatea cuviinței, face din articolele Telegrafului Român un adevărat manifest lingvistic pentru mediul și epoca sa. Prin politica sa editorială, publicația a dat dovadă nu numai de claritate în viziune, de înțelegerea rostului pe care fondatorul său, mitropolitul Andrei Șaguna, i l‑a încredințat, ci și-a exprimat exigențele cu privire la valoarea operei literare cu rol de formator al conștiinței naționale, alăturându‑se astfel atitudinii lui Titu Maiorescu și nu numai, din a cărui operă redactorii săi preluau articole sau studii. În toți cei peste 160 de ani de existență, foaia șaguniană, în pofida potrivniciei vremurilor, și‑a păstrat menirea pentru care a fost hărăzită. Biserica, națiunea, școala, limba română, credința străbună au constituit valorile pe care venerabila de acum publicație le‑a slujit cu dăruire.
Citiți, în avanpremieră, fragmente din volumul „Telegraful Român” în lupta pentru apărarea limbii române (1853-1900), în curs de apariție:
„Problema originii limbii române, îndelung studiată și afirmată încă din zorii literaturii și culturii românești, nu a rămas în afara preocupărilor colaboratorilor Telegrafului Român. Era elucidată acum. Nu mai erau necesare eforturi de investigație. Se ajunsese la concluzii bine stabilite, bine documentate și în general recunoscute. În privința aceasta, este recunoscut marele merit al corifeilor Școlii Ardelene. Cu toate acestea, în condițiile speciale ale limbii române din Transilvania, era necesar – mai mult decât în alte părți – ca cel puțin din când în când să se amintească acest lucru, din rațiuni nu atât de culturalizare, cât mai ales din rațiuni naționale. Pentru că, odată cu originea limbii se afirma și se reafirma originea poporului, a întregului popor român răspândit pe ambii versanți ai Carpaților, și unitatea lui. Având drept țel în primul rând ridicarea nivelului cultural, promotorii Telegrafului Român aveau tot interesul ca, prin intermediul rubricilor lui, toate ideile ce sprijineau în orice fel cultura și naționalitatea poporului român să pătrundă adânc în rândul maselor populare și cu atât mai mult problemele legate de limbă, pentru afirmarea căreia se ducea atâta luptă în Transilvania.
(…)
Pornind de la faptul că Telegraful Român se voia a fi în primul rând un mijloc de incitare la cultură, trebuie să subliniem că lucrurile nu erau tocmai ușoare într‑o vreme când avem de‑a face pe de o parte cu intelectualitatea, care, deși în număr restrâns, își avea pretențiile ei, și pe drept cuvânt, iar pe de altă parte, cu marea masă a populației care trebuia orientată și al cărei nivel era considerat foarte ridicat atunci când reușea doar să scrie și să citească. Or, pentru aceasta trebuia mai întâi ca materialul pe care‑l oferea cititorilor săi să fie potrivit cu capacitatea lor. Telegraful Român trebuia să ofere deci studii și articole potrivite atât prin formă, cât și prin conținut unei game diferențiate de cititori.
(…)
Telegraful Român a militat permanent pentru unitate națională. A fost un factor de legătură dintre români. Și‑a îndeplinit apoi cu cinste misiunea de făclier.”
Volumul va fi lansat la Târgul Național de Carte și Revistă Religioasă de la Sibiu și va fi disponibil în scurt timp în librării și pe site-ul Adenium.
