Volumul Convorbiri cu Mircea Daneliuc, autor Alexandru Petria, editura Adenium, cuprinde patru interviuri realizate de Alexandru Petria cu marele regizor, scenarist și prozator Mircea Daneliuc, în perioada aprilie-septembrie 2013. Dialogurile, excelent conduse de autorul volumului, conduc spre creionarea unui portret unic în viața culturală contemporană de la noi. O carte ca rezultat al unui exercițiu de sinceritate, intransigență și lipsă de sfială cu care Mircea Daneliuc ne-a obișnuit de-a lungul timpului, în toate ramurile culturale în care a excelat.
Ramona Iacobuțe: „Cartea lui Alexandru Petria, Convorbiri cu Mircea Daneliuc se citește pe nerăsuflate, asemanându-se cu vizita la un medic, întrucât radiografiaza tot ce îi iese în cale și stârnește acea neliniște pe care un pacient o are atunci când își așteaptă rezultatul analizelor medicale. Orice secundă este esențiala pentru el și orice semn al organismului, al minții îi poate parea îngrijorător. Mircea Daneliuc, ca partener de discuție, este când generos, când zgârcit, când realist, când filosofic, când afurisit, când prietenos, când ursuz, când jovial, dar nicicând, în replicile din cele 201 pagini de dialog, plictisitor. A trăit prea mult, prea intens, prea măcinat de propria condiție și de condiția celor cu care a intrat în contact direct sau prin intermediari pentru a se lăsa păcălit de ipocrizie, de idealismul acela distructiv și de popularitate. A creat întotdeauna ceea ce trebuia creat pentru a-și salva propria conștiință și pentru a nu rupe comunicarea între sine și inspirație.” Citiți întreaga recenzie pe ceascadecultura.ro.
Voichița Pălăceanu-Vereș: „La finalul lecturii Convorbirilor cu Mircea Daneliuc, am avut impresia că am asistat la un spectacol unic: Mircea Daneliuc mi‑a părut un lup singuratic, în ipostaza paradoxală de conductor de haită, chiar dacă aceea rămâne nevăzută (haita o constituie, evident, pe lângă admiratori, epigonii săi, imitatorii, «furăcioşii» – se ştiu ei care sunt! – ce nu‑l recunosc deschis drept model), în vreme ce pe Alexandru Petria l‑am văzut drept dresorul ce încearcă să‑l oblige a sări prin cercul de foc pe vigurosul lup cu blana căruntă, ajutat de biciul întrebărilor (îndrăzneţe, impertinente câteodată, reverenţioase de multe ori, lăsate neterminate când i s‑a părut că devine prea insistent). Iar în faţa acestei reprezentaţii inedite, noi, cititorii, rămâneam muţi, incapabili să anticipăm în vreun fel evoluţia celor doi aflaţi faţă în faţă, nefiind capabili să presimţim dacă învingător din lupta aceasta va ieşi dresorul sau fiara «neagră în cerul gurii» (sau aproape aşa, după cum îl corectează pe intervievator Mircea Daneliuc la un moment dat). Şi am avut revelaţia faptului că noi, cititorii, am câştigat de fapt, îmbogăţindu‑ne, prin lectura interviurilor din volum, simţindu‑ne, în acelaşi timp, obligaţi să revedem opera cinematografică a regizorului care «s‑a lăsat de filme» şi să acordăm atenţie sporită cărţilor sale, fiindcă «Mircea Daneliuc îşi compune cu meticulozitate o altă faţă publică, de scriitor» (Al. Petria).” Citiți întreaga recenzie în Literatorul.
Filme-cărți.ro: „Concepută ca un dialog între Daneliuc și Petria, întrebări și răspunsuri realizate cu ajutorul email-ului, cartea ne poartă de-a lungul vieții lui Daneliuc, din momentul în care era fie un regizor cunoscut și apreciat în străinătate (debut cu filmul Cursa în 1975), fie se afla în centrul atenției statului pentru că avusese curajul să-și depună carnetul de partid în fața Suzanei Gâdea, președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, gest de dizidență fără echivoc (Glissando – 1984), până în momentul în care regia și filmul au fost înlocuite de proză (Pisica Ruptă, debut literar în 1997, roman pentru care a primit Premiul ASPRO, Cea Mai Buna Carte a Anului), fie ea scurtă sau lungă, cea scurtă reprezentând un moment de respiro și de redobândire a originalității, după ce romanul reușește să sece seva din venele autorului. Pe parcursul acestui demers cititorul are ocazia să se întâlnească fie cu duritatea de neclintit al lui Daneliuc, cu sensibilitatea unui suflet dezamăgit de prea multe ori de către țară sau prieteni, fie cu umorul inteligent al unui caracter care încă mai descoperă frumusețea vieții chiar dacă analizând opera lui realizăm că nu mai are speranțe pentru izbăvirea omenirii.”
Titus Vîjeu: „Cartea este, una a adevărurilor incomode. «Lenea de a te revolta e mai mare decât neplăcerea de a trăi cum trăiești», declară Daneliuc la pagina 162. Ei bine, cred că tocmai revolta este semnul distinctiv al unei opere cinematografice ample și indivizibile, pe care cineastul ne-a oferit-o în cele patru decenii de cinema, de la filmele de examen, la Cele ce plutesc. Iar adevărurile aflate în carte au o gravitate ce nu admite plutirea…”. Întreaga recenzie poate fi citită aici.
Virgil Rațiu: „Mircea Daneliuc este în stare să vorbească despre orice, dar cu foarte multă circumspecţie despre oricine. Nu pomeneşte numele oricui şi niciodată la întâmplare, dacă se face că pomeneşte vreun nume. Dacă are o părere proastă despre cineva îi rosteşte numele şi explică pe larg cauza pentru care are o părere proastă despre respectivul.” Citiți întreaga recenzie pe mesagerul.ro.
„Lectura volumului Convorbiri cu Mircea Daneliuc, apariție editorială Adenium, oferă cititorului un subtil rendez-vous cu doi protagoniști care dovedesc ascuțime a minții, umor, abilități și finețuri de chirurgi, amândoi excelenți piloți, relaxați totuși într-un periplu bărbătesc printre timpuri și oameni.” Citiți întreaga recenzie aici.
„Cartea Convorbiri cu Mircea Daneliuc, autor Alexandru Petria, se citește repede, mâncând paginile una după alta, dintr-o curiozitate bine întreținută pe tot parcursul ei. Anume aceea de a afla dacă felina se lasă ori nu îmblânzită de către dresor. Și nu se lasă, dar rezultă un spectacol pentru cititor, care are prilejul de a urmări în arenă dese momente încărcate de tensiune.” Citiți întreaga recenzie aici.
Pe memoria.ro puteți citi un fragment din volumul Convorbiri cu Mircea Daneliuc, iar aici puteți afla mai multe chiar de la Mircea Daneliuc și Alexandru Petria.
Mircea Daneliuc a publicat, la Adenium: Pisica ruptă, Ca un grătar de mici. Un picior de plai, cu șpițul, Strigoi fără țară și Petru și Pavel.