Atentatul asupra redacției Charlie Hebdo a generat la nivel global problematizări, dispute, analize desfășurate pe mai multe planuri. Fie că au fost plasate în aria libertății de exprimare (cu păreri împărțite referitoare la relația cauză-efect), a aspectelor legate de integrare și diversitate (cu toate dilemele legate de libertate și ordine) ori înscrise în modelul explicativ al conflictului dintre civilizații, opiniile prezentate în Je suis Charlie? îndeplinesc una dintre cele mai importante cerințe ale unui asemenea studiu sociopolitic: o argumentare solidă și pertinentă.
Alexandru Petria: „Je suis Charlie? Regândirea libertăţii în Europa multiculturală, antologia de texte despre cazul asasinării ziariştilor de la săptămînalul satiric francez Charlie Hebdo, coordonată de Sorin Bocancea şi apărută la editura Adenium, prima editată în lume despre întâmplarea tragică din 7 ianuarie 2015, dă un prilej de-a discuta, dincolo de terorismul musulman, despre libertate, despre ce preţ suntem dispuşi să plătim ca s-o păstrăm.” Citiți recenzia în întregime pe stiripesurse.ro.
Printre colaboratorii volumului se numără Iulia Badea Guéritée (Courrier International), Radu Carp (Universitatea din București), Angelo Chielli (Universitatea „Aldo Moro”, Bari), Raymond Clarinard (Courrier International), Sabin Drăgulin (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București), Thierry de Montbrial (fondator și președinte al IFRI Paris), Alina Mungiu Pippidi (politolog, scriitor, jurnalist), Dan Pavel (filosof, scriitor, jurnalist, consultant politic) ș.a.
Sorin Bocancea (n. 1970) este doctor în filosofie (2006) și în științe politice (2008). În prezent, este profesor doctor și decan al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași. Domenii de interes: filosofie politică și studii europene. Este directorul revistei Polis și președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (2010, Premiul Revistei Transilvania și Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române, 2012) și Noi și postcomunismul (2012). A coordonat volumele: Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013) și De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). A coordonat împreună cu Daniel Șandru volumele Mass media și democrația în România postcomunistă (ediția I, 2011; ediția a II a revăzută și adăugită, 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011), Zece exerciții de inginerie constituțională (2013). Este coautor al volumului Așa ne am petrecut Revoluția (în colaborare cu Mircea Mureșan, 2014).
